PAGINA DEDICATA UNICULUI CAPITAN - CATALIN HILDAN
STIRI FOTO VIDEO DESPRE CATALIN HILDANULTIMELE CLIPE DIN VIATA LUI CATALIN HILDAN
5 octombrie 2000. Amiază. Cristi Hâldan se roagă la Cernica pentru fratele său, Cătălin. Olteniţa, ora 16:42. Minutul 74 al partidei amicale Şantierul "Navol" Olteniţa - Dinamo. Scorul este 5-0 în favoarea oaspeţilor. Cătălin Hâldan - unicul căpitan - pleacă de pe linia careului propriu de 16 metri spre centrul terenului, dar nu apucă să facă decât câţiva paşi. Cade în genunchi, pune mâna pe faţă, apoi se prăbuşeşte pe gazon. O oră mai târziu, la 17:53, i se înregistrează oficial decesul la Secţia Reanimare a Spitalului Olteniţa.
Cum şi de ce a murit Hâldan, fotbalistul de 24 de ani? Putea fi el salvat? Jurnalul Naţional vă prezintă ultimele 24 de ore din viaţa unicului căpitan al lui Dinamo, precum şi momente importante din existenţa acestuia care i-ar fi putut preveni sfârşitul.
EPISODUL WOLVERTEM
În mai 2000, Cătălin primise avizul din partea Institutului Naţional de Medicină Sportivă. Însă la 12 iunie, în timpul cantonamentului din Belgia al echipei naţionale a avut o "cădere" prezentând una-două extrasistole.
Pompiliu Popescu, medicul naţionalei îşi aminteşte: "În ziua de 7 iunie 2000, prima în care am sosit în Belgia, la primul antrenament, fotbalistul C. Hâldan, spre sfârşitul antrenamentului, a recepţionat o lovitură în plex în urma unui impact cu mingea, urmată instantaneu de ciocnirea de genunchiul unui adversar (Belodedici).
În această situaţie, fotbalistul a căzut făcând blocaj respirator şi pierzându-şi cunoştinţa pentru câteva secunde, moment în care i-am acordat primul ajutor care a constat în scoaterea limbii şi aşezarea capului într-o parte. După care fotbalistul şi-a revenit şi a urmat programul de încheiere cu ceilalţi coechipieri, alergare uşoară.
Această întâmplare este frecventă pe terenul de fotbal, de aceea nu m-am alarmat, dar i-am recomandat, dacă mai apar asemenea episoade, să facă un control amănunţit".
"DECÂT SĂ PĂŢESC CE A PĂŢIT VRĂBIORU, MAI BINE MĂ LAS..."
Dar se pare din spusele fratelui său, Cristi, că incidentul din Belgia s-a produs din senin, fără vreo ciocnire în prealabil. Cristi Hâldan îşi aminteşte că la întoarcere au mers într-o pădure, izolaţi, şi au stat de vorbă cum adesea obişnuiau. Aici l-a rugat să îşi facă un control amănunţit. Cătălin i-a replicat că nu l-a lovit nimic, că i se făcuse pur şi simplu rău, adăugând: "Decât să păţesc ce a păţit Vrăbioru, mai bine mă las...".
Într-o declaraţie amănunţită dată jurnalistului Ioan Chilom, Cristi Hâldan îşi aminteşte: "Cuvintele lui îmi răsună şi acum în minte: «Băi Cristi, nu ştiu ce s-a întâmplat cu mine, n-am mai păţit aşa ceva. Nu m-am lovit cu nimeni, frate, ziarele au scris că m-am ciocnit cu Belodedici, dar nu e adevărat. Mi s-a făcut rău dintr-o dată şi am căzut pe teren»".
Din raportul medico-legal de necropsie rezultă că sportivul a solicitat la 3 iulie un consult cardiologic pentru episodul din Belgia. Hâldan a efectuat doar EKG-ul la repaus, refuzând testul la efort.
Medicul de atunci al echipei Dinamo, Mircea Lucaciu, susţine în declaraţia pe care a dat-o la Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa că: "Despre episodul lipotimic al lui Hâldan, din Belgia, nu am fost anunţat de nimeni, luând cunoştinţă de acesta din presă după deces. Un episod similar în prezenţa mea sportivul Hâldan nu a avut".
Din aceeaşi declaraţie mai aflăm că jucătorii selecţionaţi la naţională au o fişă medicală de colaborare club-lot fără menţiunea retur lot-club, că medicul de club nu are obligaţia de a solicita de la naţională date medicale din timpul prezenţei la lot şi că singurele informaţii vin de la fotbalişti.
Cătălin Hâldan, mai mult speriat şi îndemnat de familie, promite să revină asupra testului când se întoarce de la mare. Primul mare semnal de alarmă se declanşează şi nimeni nu aude!
CE PĂCAT CĂ SUNT SINGUR!
Dinamo câştigase în acel an campionatul, dar, la nici trei luni după acesta, echipa se află în declin. La 1 octombrie, Dinamo pierde un meci pe teren propriu, motiv pentru care Cătălin îi mărturiseşte medicului echipei că nu s-a putut odihni foarte bine, fiind supărat.
În săptămâna fatidică, în urma începutului de sezon nefast, conducerea Dinamo a organizat o serie de meciuri amicale: la 3 octombrie, la Câmpina, cu divizionara B Poiana, la 4 octombrie cu echipa "Aro" Câmpulung şi la 5 octombrie la Olteniţa.
După partida susţinută la Câmpulung, în care Dinamo a fost învinsă de o echipă din eşalonul secund, medicul Lucaciu l-a felicitat pe Cătălin pentru efortul depus în acea partidă. Răspunsul jucătorului a venit trist şi rece: "Ce păcat că sunt singur!".
După un sezon lung şi extenuant, fără concediu de trei ani - cum îşi aminteşte fratele său, Cristi, Cătălin Hâldan se resimte. Epuizat, obosit, afişează un comportament ciudat, se închide în sine, lăsând în loc apropiaţilor numai semne de întrebare.
Despre devotamentul său, Cristi îşi aminteşte că atunci când pierdea un meci nu vorbea cu nimeni. Cădea doar în genunchi şi se ruga, "simţea cu adevărat".
ULTIMA PETRECERE
În seara zilei de 4 octombrie, după meciul cu Aro Câmpulung, Cătălin merge la ziua lui Pepene, cum îl strigau ei pe Vali Năstase. O relatare interesantă a jucătorului Adrian Mihalcea se găseşte în cartea jurnalistului sportiv Ioan Chilom:
Mihalcea: "Abia acum îmi dau seama că, în seara aceea, Cătălin a avut o stare specială. Curios că s-a făcut remarcat doar printr-o preferinţă cam ciudată pentru o petrecere, solicitând orchestrei să cânte melodia Ilenei Sărăroiu - Dacă moartea nu vrea bani, vrea copii şi oameni mari. După ce a mai ascultat-o o dată, a cerut să mai fie cântată de două ori, după care a plecat. Este clar că el se afla pe un teritoriu străin nouă
atunci."
ULTIMUL AVERTISMENT
26 septembrie. Primele teste la Medsana. Medicul Lucaciu observă că jucătorul este purtător de virus hepatic C. Întrucât "testele biochimice nu arătau existenţa unei hepatite acute sau cronice", decide să nu îl oprească de la efort.
Daniel Florea, fotbalist la Dinamo, îşi aminteşte cum la 4 octombrie, după meciul de la Câmpulung, Hâldan i-a cerut medicului echipei să-i dea ceva pentru ficat. Lucaciu susţine că acesta nu i s-ar fi plâns în perioada amicalelor din 1-5 octombrie de vreo afecţiune sau simptome de boală.
5 octombrie. Pauza meciului. Secundul Ţălnar îi spune că nu va intra şi în repriza a doua. Cătălin îi replică: "Domnule, dar mă simt într-o formă excelentă, vreau să continuu şi, dacă voi simţi că voi obosi, o să fac semne să mă schimbaţi".
Prea târziu însă. Cătălin nu a mai putut face nici un semn. S-a prăbuşit din senin pe teren.
PE REPEDE ÎNAPOI
Se pare totuşi că lipsa de randament pe care jucătorii o dădeau pe teren i-a determinat pe cei din conducerea administrativă a echipei să solicite o nouă serie de analize la INMS: teste biochimice şi teste de repaus şi efort. Pentru că la începutul sezonului competiţional 2000-2001, INMS îşi dăduse avizul favorabil în urma testărilor, cererea conducerii clubului Dinamo a fost refuzată. La fel au procedat şi cei de la Policlinica MAN, MI, 10 CMDAT. În consecinţă, se optează pentru centrul medical Medsana, unde lotul Dinamo este dus în două tranşe la analize. La 26 septembrie şi la 2 octombrie 2000.
La aceste analize s-a depistat că atât Florentin Petre, cât şi Cătălin Hâldan erau purtători de virus hepatic C. Petre a fost oprit de la efort, Hâldan a continuat să joace. În raportul medico-legal de necropsie se arată clar că jucătorul Hâldan trebuia oprit de la efort.
La testul de efort efectuat de Hâldan la Medsana, concluziile au fost favorabile, cu precizarea că testul a avut loc în cursul unui episod infecţios respirator nespecific. La examenul histopatologic se arată că jucătorul prezenta o hepatită cronică activă.
NU SE IMPUNEA OPRIREA DE LA EFORT
Mircea Lucaciu: "Conform planificării, în ziua de marţi 25 sau 26 septembrie 2000, un grup de circa 20 de sportivi împreună cu mine ne-am prezentat la această Policlinică Medsana, unde s-au efectuat testele solicitate. În acest grup se afla şi Cătălin Hâldan. Tot grupul a efectuat testele sangvine şi testele EKG de efort şi repaus, mai puţin un număr de cinci fotbalişti pe care urma să îi verific în altă zi pentru EKG de efort, deoarece unii se plictisiseră să aştepte, iar unii erau în haine de stradă şi nu au vrut să transpire. Printre cei din urmă s-a aflat şi Hâldan.
În ziua de vineri, după ce am verificat telefonic finalizarea rezultatelor, am fost la Medsana şi am ridicat documentele medicale. În ceea ce-l priveşte pe Hâldan, am observat în fişa lui că este purtător de virus hepatic C, fără ca testele biochimice să arate existenţa unei hepatite acute sau cronice.
În după-amiaza aceleiaşi zile la Săftica i-am întrebat pe Hâldan şi pe Florentin Petre (şi acestuia ieşindu-i prezent virusul hepatic de tip C) dacă au avut antecedente hepatice, Florentin Petre spunând că nu a avut, iar Hâldan că a avut la 8 ani. Le-am efectuat atât lui Florentin Petre, cât şi lui Cătălin Hâldan un examen clinic şi o anamneză, din care au reieşit, în ceea ce-l priveşte la Hâldan, următoarele: nu prezenta greţuri, vărsături, stare de somnolenţă, avea poftă de mâncare, nu avea ficatul mare şi nici durere la palpare. Nu se impunea oprirea de la efort."
ANALIZE AMÂNATE PENTRU DATA VIITOARE...
Medicul Lucaciu îşi continuă declaraţia susţinând că în acea zi l-a sunat pe medicul Ştefan de la Spitalul Colentina, pentru a-l consulta în privinţa stării de sănătate a celor doi jucători.
Doctorul Ştefan: "Bolnavul Florentin Petre a fost adus la consult de dl Lucaciu. În legătură cu Cătălin Hâldan declar că nu l-am văzut niciodată, nici ca pacient, nici ca fotbalist, şi nu îmi amintesc dacă Lucaciu mi-a cerut părerea în legătură cu o eventuală boală a acestuia".
Se pare că medicul Ştefan i-ar fi spus doctorului Lucaciu să se prezinte la data de 2 octombrie, cu trei zile înainte de ziua fatidică de 5, la Colentina, în jurul orei 8:30 pentru investigaţii amănunţite. Cum Cătălin era programat la Medsana pentru a susţine testul EKG la efort, a rămas să se prezinte numai Florentin Petre la consultaţii. S-a stabilit, se pare, ca celălalt jucător, în speţă Hâldan, să vină într-o altă zi...
În consecinţă, conform deciziei clubului, Cătălin Hâldan se prezintă la Medsana împreună cu George Vescan, maseurul echipei Dinamo, însărcinat de medicul echipei să-i insoţească pe jucători cât timp se află cu Florentin Petre la control.
EKG-UL LA EFORT, UN EXAMEN CRUCIAL
Medicul Dan Viorel, cel care a efectuat EKG-ul la efort al sportivului, în urma constatărilor încearcă să-l contacteze telefonic chiar pe medicul Lucaciu, care nu poate fi găsit, deoarece avea ambele telefoane închise.
Dan Viorel: "În timpul efectuării testării la efort am constatat apariţia unor extrasistole ventriculare relativ rare, izolate, fără tendinţă de repetare sub formă de salve, care s-au menţinut pe tot parcursul stresului fizic. Având în vedere că aspectul electric menţionat poate apărea ca normal în timpul testării la efort în până la 5% din subiecţii normali şi necunoscând istoricul medical al lui Cătălin Hâldan, am considerat că este în interesul său să facă nişte investigaţii ulterioare pe această linie şi în primul rând o ecografie cardiacă.
Modificările apărute pe traseul de efort m-au determinat să-i recomand sportivului, după terminarea testului, să efectueze nişte investigaţii suplimentare, în primul rând ecografia cardiacă. În lipsa medicului de lot, discuţia mea cu sportivul nu a putut să intre în detalii tehnice legate de gradul de efort. Nefiind spe-cializat în medicină sportivă, consider că indicaţiile referitoare la acest aspect - interdicţia susţinerii efortului fizic - puteau fi date de medicul care îi are în supraveghere pe sportivi".
URECHI DE CÂRPĂ ŞI OCHI DE TABLĂ
Din acest moment, cu adevărat, viaţa lui Cătălin Hâldan atârnă în mâinile a doi medici care îşi pasează responsabilitatea de la unul la altul. Nimic şi nimeni nu a putut opri ceea ce a urmat. Semnalele de alarmă se loveau de ziduri şi toţi în jur parcă aveau urechi de cârpă şi ochi de tablă.
Mircea Lucaciu, în declaraţia pe care o dă la Parchet: "Nu am solicitat medicilor de la Medsana să mă anunţe telefonic dacă constată tulburări ale investigaţiilor, întrucât mi se spusese că rezultatele sunt gata după trei zile şi atunci să le ridic. Nu am luat rezultatele analizelor testelor efectuate la 2 octombrie, deoarece mi se spusese de dl manager că testele EKG vor fi gata după trei zile - ca şi precedentele efectuate - timp necesar pentru efectuarea de medicul cardiolog a unor calcule care necesită timp".
Medicul recunoaşte că a ridicat rezultatele ulterior, în urma constatării decesului fotbalistului Cătălin Hâldan, când l-a rugat, pe seară, pe prof. Tocitu, colaborator al Clubului Dinamo, să meargă la Medsana în locul lui pentru a lua rezultatele. De asemenea, ţine să precizeze că "din data de 2 octombrie, după EKG-ul de efort, până la data decesului, fotbalistul Hâldan nu i-a comunicat că medicul cardiolog care i-a efectuat acest test i-ar fi spus că ar avea alterată starea de sănătate din punct de vedere al cordului şi că ar trebui să facă investigaţii suplimentare."
VINA NIMĂNUI? MÂNA DESTINULUI...
Ce avea să se confirme ulterior drept neglijenţă medicală reiese din declaraţia directorului de la vremea respectivă al INML, prof. dr Vladimir Beliş:
"Rezultatul analizelor a lăsat nişte semne de întrebare pe care un medic conştiincios le-ar fi luat în considerare. Virusul are un anumit proprism, adică anumite afinităţi cum sunt cordul sau ficatul, în special ficatul. Însă în cazul lui s-a dovedit a fi cordul, care sigur că cedează dacă e suprasolicitat la efort.
Problema e dacă se putea pune un diagnostic ca jucătorul să nu alerge pe teren şi astfel să îi fi fost salvată viaţa. Cauza tragicei dispariţii a jucătorului Cătălin Hâldan o constituie o insuficienţă cardiacă acută prin suprasolicitare, generată de virusul hepatic C de care suferea acesta. Cătălin a mai avut un accident de această natură şi în Belgia şi nimeni nu a tras nici un semnal de alarmă, aşa cum era normal, pentru că un tânăr de 24 de ani nu leşină din senin".
Citiţi mâine în Jurnalul Naţional ultimele 24 de ore ale celui mai iubit căpitan - Cătălin Hâldan. Un joc al destinului în faţa căruia oamenii şi-au dovedit neputinţa sau, poate, incompetenţa.
Cum şi de ce a murit Hâldan, fotbalistul de 24 de ani? Putea fi el salvat? Jurnalul Naţional vă prezintă ultimele 24 de ore din viaţa unicului căpitan al lui Dinamo, precum şi momente importante din existenţa acestuia care i-ar fi putut preveni sfârşitul.
EPISODUL WOLVERTEM
În mai 2000, Cătălin primise avizul din partea Institutului Naţional de Medicină Sportivă. Însă la 12 iunie, în timpul cantonamentului din Belgia al echipei naţionale a avut o "cădere" prezentând una-două extrasistole.
Pompiliu Popescu, medicul naţionalei îşi aminteşte: "În ziua de 7 iunie 2000, prima în care am sosit în Belgia, la primul antrenament, fotbalistul C. Hâldan, spre sfârşitul antrenamentului, a recepţionat o lovitură în plex în urma unui impact cu mingea, urmată instantaneu de ciocnirea de genunchiul unui adversar (Belodedici).
În această situaţie, fotbalistul a căzut făcând blocaj respirator şi pierzându-şi cunoştinţa pentru câteva secunde, moment în care i-am acordat primul ajutor care a constat în scoaterea limbii şi aşezarea capului într-o parte. După care fotbalistul şi-a revenit şi a urmat programul de încheiere cu ceilalţi coechipieri, alergare uşoară.
Această întâmplare este frecventă pe terenul de fotbal, de aceea nu m-am alarmat, dar i-am recomandat, dacă mai apar asemenea episoade, să facă un control amănunţit".
"DECÂT SĂ PĂŢESC CE A PĂŢIT VRĂBIORU, MAI BINE MĂ LAS..."
Dar se pare din spusele fratelui său, Cristi, că incidentul din Belgia s-a produs din senin, fără vreo ciocnire în prealabil. Cristi Hâldan îşi aminteşte că la întoarcere au mers într-o pădure, izolaţi, şi au stat de vorbă cum adesea obişnuiau. Aici l-a rugat să îşi facă un control amănunţit. Cătălin i-a replicat că nu l-a lovit nimic, că i se făcuse pur şi simplu rău, adăugând: "Decât să păţesc ce a păţit Vrăbioru, mai bine mă las...".
Într-o declaraţie amănunţită dată jurnalistului Ioan Chilom, Cristi Hâldan îşi aminteşte: "Cuvintele lui îmi răsună şi acum în minte: «Băi Cristi, nu ştiu ce s-a întâmplat cu mine, n-am mai păţit aşa ceva. Nu m-am lovit cu nimeni, frate, ziarele au scris că m-am ciocnit cu Belodedici, dar nu e adevărat. Mi s-a făcut rău dintr-o dată şi am căzut pe teren»".
Din raportul medico-legal de necropsie rezultă că sportivul a solicitat la 3 iulie un consult cardiologic pentru episodul din Belgia. Hâldan a efectuat doar EKG-ul la repaus, refuzând testul la efort.
Medicul de atunci al echipei Dinamo, Mircea Lucaciu, susţine în declaraţia pe care a dat-o la Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa că: "Despre episodul lipotimic al lui Hâldan, din Belgia, nu am fost anunţat de nimeni, luând cunoştinţă de acesta din presă după deces. Un episod similar în prezenţa mea sportivul Hâldan nu a avut".
Din aceeaşi declaraţie mai aflăm că jucătorii selecţionaţi la naţională au o fişă medicală de colaborare club-lot fără menţiunea retur lot-club, că medicul de club nu are obligaţia de a solicita de la naţională date medicale din timpul prezenţei la lot şi că singurele informaţii vin de la fotbalişti.
Cătălin Hâldan, mai mult speriat şi îndemnat de familie, promite să revină asupra testului când se întoarce de la mare. Primul mare semnal de alarmă se declanşează şi nimeni nu aude!
CE PĂCAT CĂ SUNT SINGUR!
Dinamo câştigase în acel an campionatul, dar, la nici trei luni după acesta, echipa se află în declin. La 1 octombrie, Dinamo pierde un meci pe teren propriu, motiv pentru care Cătălin îi mărturiseşte medicului echipei că nu s-a putut odihni foarte bine, fiind supărat.
În săptămâna fatidică, în urma începutului de sezon nefast, conducerea Dinamo a organizat o serie de meciuri amicale: la 3 octombrie, la Câmpina, cu divizionara B Poiana, la 4 octombrie cu echipa "Aro" Câmpulung şi la 5 octombrie la Olteniţa.
După partida susţinută la Câmpulung, în care Dinamo a fost învinsă de o echipă din eşalonul secund, medicul Lucaciu l-a felicitat pe Cătălin pentru efortul depus în acea partidă. Răspunsul jucătorului a venit trist şi rece: "Ce păcat că sunt singur!".
După un sezon lung şi extenuant, fără concediu de trei ani - cum îşi aminteşte fratele său, Cristi, Cătălin Hâldan se resimte. Epuizat, obosit, afişează un comportament ciudat, se închide în sine, lăsând în loc apropiaţilor numai semne de întrebare.
Despre devotamentul său, Cristi îşi aminteşte că atunci când pierdea un meci nu vorbea cu nimeni. Cădea doar în genunchi şi se ruga, "simţea cu adevărat".
ULTIMA PETRECERE
În seara zilei de 4 octombrie, după meciul cu Aro Câmpulung, Cătălin merge la ziua lui Pepene, cum îl strigau ei pe Vali Năstase. O relatare interesantă a jucătorului Adrian Mihalcea se găseşte în cartea jurnalistului sportiv Ioan Chilom:
Mihalcea: "Abia acum îmi dau seama că, în seara aceea, Cătălin a avut o stare specială. Curios că s-a făcut remarcat doar printr-o preferinţă cam ciudată pentru o petrecere, solicitând orchestrei să cânte melodia Ilenei Sărăroiu - Dacă moartea nu vrea bani, vrea copii şi oameni mari. După ce a mai ascultat-o o dată, a cerut să mai fie cântată de două ori, după care a plecat. Este clar că el se afla pe un teritoriu străin nouă
atunci."
ULTIMUL AVERTISMENT
26 septembrie. Primele teste la Medsana. Medicul Lucaciu observă că jucătorul este purtător de virus hepatic C. Întrucât "testele biochimice nu arătau existenţa unei hepatite acute sau cronice", decide să nu îl oprească de la efort.
Daniel Florea, fotbalist la Dinamo, îşi aminteşte cum la 4 octombrie, după meciul de la Câmpulung, Hâldan i-a cerut medicului echipei să-i dea ceva pentru ficat. Lucaciu susţine că acesta nu i s-ar fi plâns în perioada amicalelor din 1-5 octombrie de vreo afecţiune sau simptome de boală.
5 octombrie. Pauza meciului. Secundul Ţălnar îi spune că nu va intra şi în repriza a doua. Cătălin îi replică: "Domnule, dar mă simt într-o formă excelentă, vreau să continuu şi, dacă voi simţi că voi obosi, o să fac semne să mă schimbaţi".
Prea târziu însă. Cătălin nu a mai putut face nici un semn. S-a prăbuşit din senin pe teren.
PE REPEDE ÎNAPOI
Se pare totuşi că lipsa de randament pe care jucătorii o dădeau pe teren i-a determinat pe cei din conducerea administrativă a echipei să solicite o nouă serie de analize la INMS: teste biochimice şi teste de repaus şi efort. Pentru că la începutul sezonului competiţional 2000-2001, INMS îşi dăduse avizul favorabil în urma testărilor, cererea conducerii clubului Dinamo a fost refuzată. La fel au procedat şi cei de la Policlinica MAN, MI, 10 CMDAT. În consecinţă, se optează pentru centrul medical Medsana, unde lotul Dinamo este dus în două tranşe la analize. La 26 septembrie şi la 2 octombrie 2000.
La aceste analize s-a depistat că atât Florentin Petre, cât şi Cătălin Hâldan erau purtători de virus hepatic C. Petre a fost oprit de la efort, Hâldan a continuat să joace. În raportul medico-legal de necropsie se arată clar că jucătorul Hâldan trebuia oprit de la efort.
La testul de efort efectuat de Hâldan la Medsana, concluziile au fost favorabile, cu precizarea că testul a avut loc în cursul unui episod infecţios respirator nespecific. La examenul histopatologic se arată că jucătorul prezenta o hepatită cronică activă.
NU SE IMPUNEA OPRIREA DE LA EFORT
Mircea Lucaciu: "Conform planificării, în ziua de marţi 25 sau 26 septembrie 2000, un grup de circa 20 de sportivi împreună cu mine ne-am prezentat la această Policlinică Medsana, unde s-au efectuat testele solicitate. În acest grup se afla şi Cătălin Hâldan. Tot grupul a efectuat testele sangvine şi testele EKG de efort şi repaus, mai puţin un număr de cinci fotbalişti pe care urma să îi verific în altă zi pentru EKG de efort, deoarece unii se plictisiseră să aştepte, iar unii erau în haine de stradă şi nu au vrut să transpire. Printre cei din urmă s-a aflat şi Hâldan.
În ziua de vineri, după ce am verificat telefonic finalizarea rezultatelor, am fost la Medsana şi am ridicat documentele medicale. În ceea ce-l priveşte pe Hâldan, am observat în fişa lui că este purtător de virus hepatic C, fără ca testele biochimice să arate existenţa unei hepatite acute sau cronice.
În după-amiaza aceleiaşi zile la Săftica i-am întrebat pe Hâldan şi pe Florentin Petre (şi acestuia ieşindu-i prezent virusul hepatic de tip C) dacă au avut antecedente hepatice, Florentin Petre spunând că nu a avut, iar Hâldan că a avut la 8 ani. Le-am efectuat atât lui Florentin Petre, cât şi lui Cătălin Hâldan un examen clinic şi o anamneză, din care au reieşit, în ceea ce-l priveşte la Hâldan, următoarele: nu prezenta greţuri, vărsături, stare de somnolenţă, avea poftă de mâncare, nu avea ficatul mare şi nici durere la palpare. Nu se impunea oprirea de la efort."
ANALIZE AMÂNATE PENTRU DATA VIITOARE...
Medicul Lucaciu îşi continuă declaraţia susţinând că în acea zi l-a sunat pe medicul Ştefan de la Spitalul Colentina, pentru a-l consulta în privinţa stării de sănătate a celor doi jucători.
Doctorul Ştefan: "Bolnavul Florentin Petre a fost adus la consult de dl Lucaciu. În legătură cu Cătălin Hâldan declar că nu l-am văzut niciodată, nici ca pacient, nici ca fotbalist, şi nu îmi amintesc dacă Lucaciu mi-a cerut părerea în legătură cu o eventuală boală a acestuia".
Se pare că medicul Ştefan i-ar fi spus doctorului Lucaciu să se prezinte la data de 2 octombrie, cu trei zile înainte de ziua fatidică de 5, la Colentina, în jurul orei 8:30 pentru investigaţii amănunţite. Cum Cătălin era programat la Medsana pentru a susţine testul EKG la efort, a rămas să se prezinte numai Florentin Petre la consultaţii. S-a stabilit, se pare, ca celălalt jucător, în speţă Hâldan, să vină într-o altă zi...
În consecinţă, conform deciziei clubului, Cătălin Hâldan se prezintă la Medsana împreună cu George Vescan, maseurul echipei Dinamo, însărcinat de medicul echipei să-i insoţească pe jucători cât timp se află cu Florentin Petre la control.
EKG-UL LA EFORT, UN EXAMEN CRUCIAL
Medicul Dan Viorel, cel care a efectuat EKG-ul la efort al sportivului, în urma constatărilor încearcă să-l contacteze telefonic chiar pe medicul Lucaciu, care nu poate fi găsit, deoarece avea ambele telefoane închise.
Dan Viorel: "În timpul efectuării testării la efort am constatat apariţia unor extrasistole ventriculare relativ rare, izolate, fără tendinţă de repetare sub formă de salve, care s-au menţinut pe tot parcursul stresului fizic. Având în vedere că aspectul electric menţionat poate apărea ca normal în timpul testării la efort în până la 5% din subiecţii normali şi necunoscând istoricul medical al lui Cătălin Hâldan, am considerat că este în interesul său să facă nişte investigaţii ulterioare pe această linie şi în primul rând o ecografie cardiacă.
Modificările apărute pe traseul de efort m-au determinat să-i recomand sportivului, după terminarea testului, să efectueze nişte investigaţii suplimentare, în primul rând ecografia cardiacă. În lipsa medicului de lot, discuţia mea cu sportivul nu a putut să intre în detalii tehnice legate de gradul de efort. Nefiind spe-cializat în medicină sportivă, consider că indicaţiile referitoare la acest aspect - interdicţia susţinerii efortului fizic - puteau fi date de medicul care îi are în supraveghere pe sportivi".
URECHI DE CÂRPĂ ŞI OCHI DE TABLĂ
Din acest moment, cu adevărat, viaţa lui Cătălin Hâldan atârnă în mâinile a doi medici care îşi pasează responsabilitatea de la unul la altul. Nimic şi nimeni nu a putut opri ceea ce a urmat. Semnalele de alarmă se loveau de ziduri şi toţi în jur parcă aveau urechi de cârpă şi ochi de tablă.
Mircea Lucaciu, în declaraţia pe care o dă la Parchet: "Nu am solicitat medicilor de la Medsana să mă anunţe telefonic dacă constată tulburări ale investigaţiilor, întrucât mi se spusese că rezultatele sunt gata după trei zile şi atunci să le ridic. Nu am luat rezultatele analizelor testelor efectuate la 2 octombrie, deoarece mi se spusese de dl manager că testele EKG vor fi gata după trei zile - ca şi precedentele efectuate - timp necesar pentru efectuarea de medicul cardiolog a unor calcule care necesită timp".
Medicul recunoaşte că a ridicat rezultatele ulterior, în urma constatării decesului fotbalistului Cătălin Hâldan, când l-a rugat, pe seară, pe prof. Tocitu, colaborator al Clubului Dinamo, să meargă la Medsana în locul lui pentru a lua rezultatele. De asemenea, ţine să precizeze că "din data de 2 octombrie, după EKG-ul de efort, până la data decesului, fotbalistul Hâldan nu i-a comunicat că medicul cardiolog care i-a efectuat acest test i-ar fi spus că ar avea alterată starea de sănătate din punct de vedere al cordului şi că ar trebui să facă investigaţii suplimentare."
VINA NIMĂNUI? MÂNA DESTINULUI...
Ce avea să se confirme ulterior drept neglijenţă medicală reiese din declaraţia directorului de la vremea respectivă al INML, prof. dr Vladimir Beliş:
"Rezultatul analizelor a lăsat nişte semne de întrebare pe care un medic conştiincios le-ar fi luat în considerare. Virusul are un anumit proprism, adică anumite afinităţi cum sunt cordul sau ficatul, în special ficatul. Însă în cazul lui s-a dovedit a fi cordul, care sigur că cedează dacă e suprasolicitat la efort.
Problema e dacă se putea pune un diagnostic ca jucătorul să nu alerge pe teren şi astfel să îi fi fost salvată viaţa. Cauza tragicei dispariţii a jucătorului Cătălin Hâldan o constituie o insuficienţă cardiacă acută prin suprasolicitare, generată de virusul hepatic C de care suferea acesta. Cătălin a mai avut un accident de această natură şi în Belgia şi nimeni nu a tras nici un semnal de alarmă, aşa cum era normal, pentru că un tânăr de 24 de ani nu leşină din senin".
Citiţi mâine în Jurnalul Naţional ultimele 24 de ore ale celui mai iubit căpitan - Cătălin Hâldan. Un joc al destinului în faţa căruia oamenii şi-au dovedit neputinţa sau, poate, incompetenţa.
